În ţara în care singurul mod în care putem să decidem pentru viitorul celor care ne conduc şi implicit al nostru (votul) este echivalent cu mai puţin de un cartuş de ţigări sau 2 sticle de wisky, sunt oameni care spun că totul se mişcă din rău în mai rau; oare de ce?
Suntem o ţară plină de naţionalişti şi de patrioţi care respectă şi apără cu ardoare valorile ţării, dar în acelaşi timp se uită cu invidie mai la Vest sau mai peste ocean şi se gandesc:"de ce nu sunt si eu francez...etc.". Ne apreciem atât de mult ţara încât cea mai mare parte din tineri s-au gândit cel puţin o dată mai în glumă sau mai în serios să emigreze. Nu suntem mulţumiţi de curăţenia de pe străzi, nu suntem mulţumiţi de funcţionarii publici că ne tratează cu scârbă, nu suntem mulţumiţi de drumurile proaste. Dar eu mă întreb dacă nu cumva vreunul din noi a aruncat un gunoi pe strada vreodată (eu recunosc că am aruncat), dacă nu cumva avem un prieten, rudă sau măcar cunoştiinţă care lucrează ca funcţionar sau care lucrează la o firmă care face sau repară drumuri? Răspunsul este "da" de cele mai multe ori. Deci în concluzie aceşti oameni sunt printre noi, traiesc alături de noi sau chiar suntem acei oameni. Ei nu sunt niste oameni imaginari care fac rau ţării. Şi totuşi cand spunem că românii sunt mizerabili pentru că aruncă gunoaie pe strada ş.a.m.d. nicodată nu ne includem şi pe noi. Deci suntem cetăţeni ai ţării ne comportăm ca atare, dar când apare o problemă noi cu siguranţă nu avem treabă cu ea şi trebuie să o blamăm. Nu zic că trebuie să fim perfecţi doar să ne asumăm greşelile şi să încetăm să mai fim cetăţeni "schizofrenici".
M-am mutat
Acum 12 ani